Suor Giuseppina Demuru, sa mòngia de Lanusè chi aiat paradu barra a is nazistas

In su tempus de sa gherra at sarvadu dae is nazistas ebreos e anti-fascistas, partigianas e partigianos. Fiat sarda e fiat mòngia. Si naraiat suor Giuseppina Demuro. Fìgia de sa Caridade Vincenziana, fiat una religiosa non comuna, dotada de carisma atrividu e coràgiu istremenadu. Una calidade de fèmina forte chi sa terra sua nadia l’aiat dadu comente unu donu balorosu.

Naschet in Lanusè su 2 de onniasantu de su 1903, sa segunda de 8 fìgios. Cando at galu 20 annos, colat unos cantos meses in Casteddu, in s’Asilu de sa Marina amministradu dae suor Nicoli e suor Tambelli. Pustis moet a Torinu, in ue, su 19 de trìulas de su 1923, leat is primos votos in su cumbentu de su bighinadu populare de San Salvario. Intrat pro sa prima borta, imbetzes, in sa presone Le Nuove su 31 de nadale de su 1925, dedichende dae cussu momentu totu s’esistèntzia sua a is presoneris e a is presoneras.

In su mese de maju de su 1942 la faghent madre superiora, cumandante de sa setzione feminile. S’ufìtziu minoreddu chi l’assignant divenit una fàbrica de ideas in ue atzudesa e rivolutzione cumponent disinnos capatzos de illebiare suferèntzias e dolores malos a aguantare. Suor Demuro s’òcupat de s’ala in ue sunt inserradas is fèminas.

Ponet cursos

pro imparare a fàghere arrenda, a cosire e a prantzare, insingiat a sonare s’armonium, chirchende de rèndere ativas e torrare a educare is fèminas privadas de sa libertade.

Is cunditziones de is presoneras sunt malas a beru. Custrintas a istare in palas de is ferradas, no lis permitint de retzire is bìsitas de is fìgios. Is criaduras minores, imbetzes, podent istare in presone fintzas a cando non lompent duos annos; pustis las ischìrriant, a bortas pro semper, dae is mamas. Naschent drammas chi non si podent medire, e sa religiosa chircat semper de bi pònnere unu remèdiu.

In s’ìnteri sa gherra non lassat in pasu a nemos. Su 18 de cabudanni de su 1943 is tedescos leant possessu de sa presone. Sa mòngia sarda otenet su trasferimentu in sa setzione afidada a issa de is presoneras polìticas in manos de is SS. Sunt totus giòvanas, las ant arrestadas cun is rastrellamentos. Nche las ponent a isticu a grustos de chimbe in tzellas minoreddas de ses metros cuadros, dae ue podent petzi bìdere unu biculeddu de chelu.

Is règulas de is SS sunt tostas. Nudda passigiadas in sa cortita, nudda màndigu comente si tocat o biancheria neta. Suor Giuseppina, neghidada, faeddat cun su maresciallu tedescu Siegel, e carchi cosa l’otenet. A is presoneras polìticas ddis permitint in antis de s’acurtziare a is sacramentos, pustis de retzire alimentos e bestires, in fines de leare parte a is traballos de cosìngiu in pare a is àteras presoneras

In cussa ala de sa presone, però, no intrant petzi is partigianas. «Is fèminas chi tenent prus bisòngiu e chi cherent agiuadas de prus sunt is ebreas, chi sunt tratadas prus male de is àteras. Nde connoschet 138. Privas de totu benint cun is fìgios minores e cun is babbos e mamas antzianas. B’at fintzas una mama de 89 annos.

Gràtzias a s’atzudesa e intraprendèntzia sua resesset a sarvare prus de una vida. Una pitzoca ebrea la sarvat dae su campu de cuntzentramentu. Ressesset a la mantènnere in s’istrutura gràtzias a un’artìculu de su regulamentu penitentziàriu chi sa superiora at chertu cun insistèntzia a l’aplicare. Sa norma previdet chi unu presoneri no nche lu podent tramudare cando no est segura sa destinatzione.

Suor Giuseppina si presentat cada die cun indiferèntzia aparente a su maresciallu capu pro l’informare de is presoneras afidadas a issa. S’ufìtziu de su nazista est pròpiu a curtzu a sa prima ala. Sa mòngia animosa si podet duncas imbèrghere in su logu de su turmentu, su prus iscuru de totu sa presone.

Sa prima bìsita est terrorosa, agigu resesset a parare s’anneu pro cussos òmines distruidos dae umiliatziones e suferèntzias. Postos in fila a deghinas, abarrant firmos cun is manos ligadas in palas de s’ischina e cun is caras furriadas a su muru.

In sa prima ala b’at una disciplina de ferru, tosta e brutale. Nemos bi podet intrare francu is SS. Is presoneris sunt istudiantes, partigianos, italianos e istràngios, giòvanos e babbos de famìlia.  Suor Giuseppina insistet pro nche giùghere carchi medicamentu a cussos disditzados. A fortza de protestas, sa superiora resesset a fàghere arribbare ampullitas de tintura de jòdiu, lotziones pro su preugu, zabajone, estratos de petza, sutzu de arantzu. Est issa ebbia chi resesset a intrare in cussu logu. Colat dae tzella in tzella e, nointames is proibitziones, dat durches, sigaretas, binu e, a bortas, is pacos de is parentes.

Sa superiora no òperat a sa sola. Faghet parte de sa retza clandestina ordimingiada dae su cardinale Maurillo Fossati pro parare fronte a sa fùria nazi-fascista. Suor Demuro pedit a is benefatores de sa presone de l’agiuare. Comente pro miràculu arribbant càmion càrrigos de cassitas de frùtora, oos, mìgias, bestires. Sunt prus de duamìgia is presoneris de agiuare.

Ma is cosas si ponent a beru in malu. Is tedescos la cherent morta, e a suor Giuseppina calicunu l’avertet de su perìgulu. Belle gasi, issa sighit cun s’òpera sua de assistèntzia. Unu mangianu bidet in su passadissu unu disinnu màcabru: sa forma de una furca, e suta, s’iscrita “Prenotade·bos pro s’impicu de sa madre superiora: ais a mòrrere gasi”. Issa nche la cantzellat deretu isfrigatzende su muru. Nudda la firmat.

Sa mòngia sarda trasformat parte de sa setzione feminile in infermeria pro meigare is fertos graves, sarvende·los dae una morte segura pro mancàntzia de curas. Non b’at nemos de cussos ricoverados chi nch’at a fèrrere in unu campu de cuntzentramentu.

E b’at fintzas situatziones aventurosas. Suor Giuseppina resesset a fàghere fuire su violinista ebreu famadu Mario Zargani e sa mugere Eugenia Tedeschi. Pro issos disinnat unu progetu de fua atzudu. Otenet pro ambos duos su ricòveru in ispidale. Pro lis fàghere colare sa visita mèiga chi los autorizet a lassare sa presone, si procurat pro su violinista sa radiografia de un’òmine in pessu mortu de tubercolosi, cando chi pro sa mugere si faghet agiuare dae is presoneras. Lis pedit de collire mutzigones de sigareta dae ue nche tirant tabacu chi sa fèmina ingurtit cun una tassighedda de licore. Cun is valores isballados la càrrigant in pare a su maridu in unu càmion chi andat chirru a s’ispidale San Giovanni. In caminu, gràtzias a duos politziotos istrutzionados comente si tocat dae sa mòngia, is duos resessent a fuire.. Su 25 de abrile de su 1945 cumintzant in mannu is ostilidades intre partigianos e tedescos. Torinu est unu campu de batalla. A suor Giuseppina li serbit un’òrdine de liberatzione pro is presoneris polìticos de Le Nuove. Is tedescos, difatis, ant lassadu sa presone. Sena pensare a su perìgulu, sa mòngia sarda si ponet a guidare una FIAT 500 e rugrat sa tzitade in mesu de is isparos de is mitralliadoras. Cun is insignas de sa Rughe Ruja, sa màchina lompet sena dannu a sa sede de su Prefetu chi dat s’òrdine de liberatzione. Suor Giuseppina resesset a fàghere liberare prus de 500 persones.

Ma s’òpera sua de misericòrdia sighit a pustis de sa gherra. Issa fundat sa “Casa del cuore” pro is ex presoneras chi non resessent a s’inserire in sa sotziedade, s’asilu pro is fìgias de is presoneras, cursos pro imparare a lèghere e a iscrìere. E non si ismèntigat de sa Sardigna, a ue mandat pacos mannos cun bestireddos e traballos a màllia fatos dae is presoneras. .

In su 1955 li dant sa Medàllia de oro pro is benemerèntzias otentas in su campu de sa redentzione sotziale, e in su 1962 l’UDI li dat sa la mimosa de oro pro su coro mannu suo de fèmina

Malàida grave, su 18 de santugaine 1965 pedit de nche la giùghere a Le Nuove pro mòrrere; in cue, in ue aiat sarvadu tantas vidas angenas, concruit sa vida sua.

Ligàmenes

http://www.ladonnasarda.it/magazine/chi-siamo/6341/la-suora-sarda-che-a-torino-sfido-i-nazisti.html

https://salimbasarda.net/istoria/giuseppina-demuro-istoria-de-una-mongia-atrivida/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s