Àrthana: isularidade  in Costitutzione

Votu istòricu pro sa Sardigna, isularidade  in Costitutzione

Primo “ su” unànime de su Senadu pro cumpensare isvantàgios istruturales

S’Àula de su Senadu at dadu su bia lìbera unànime a su reconnoschimentu de su printzìpiu de isularidare in Costitutzione. Botende in favore de su testu propostu dae sa Cummissione Afares Costitutzionales chi resat “La Repubblica reconnoschet is peculiaridades de is Ìsulas e promovet is medidas netzessàrias a remòvere sos isvantàgios derivantes de s’insularidade”, sa proposta de lege populare chi at collidu in prus de 200mila firmas collidas intro e in foras de sa Sardigna, cumintzat s’iter parlamentare chi, pro is promotores, tenet una valèntzia istraordinària.

Est unu momentu istòricu, ispiegant cumpatos is senadores sardos chi ant sustentadu s’initziativa e chi in custos meses si sunt gastados pro arribbare a su resurtadu de oe, a cale faghent ecu, chi una boghe sola, is cumissàrius de sa Cummissione ispetziale pro s’insularidadi.

“Oe est una die istraordinària pro sa Sardigna e pro is sardos. Tenimus in antis nois sa possibilidade de furriare sa rota e torrare dignidade a sa Sardigna e a totu is sardos – ispiegat su presidente de sa Cummissione regionale Michele Cossa – Comintzat una fase galu prus delicada respetu a sa chi nch’at giutu finas a inoghe, cumintzada in su 2017  de Roberto Frongia chi prangamus in cantu est mortu in tantu. De custu momentu tenimus sa responsabilidade de andare finu a fundu pro chi perunu giòvanu sardu potzat prus avèrtere s’insularidade comente a frenu respetu a sa voluntade pròpia de fàghere, printzipiare, creare ma, a su contràriu, potzat tràere dae custa cunditzione sa fortza pro crèschere e fàghere crèschere s’ìsula Nostra. S’introduzione in Costitutzione de su printzìpiu de insularidade – crarit Cossa – est sa mama de totu is batallas pro su futuru de sa Sardigna”.

Èssere un’ìsula, est s’arresonu a sa base de sa proposta de lege, cumportat enormes costos agiuntivos chi devent èssere cumpensados in nùmene de sa coesione natzionale, cun s’obietivu de rèndere uguales is puntos de partèntzia de totu is tzitadinos italianos. Un’istùdiu ispetzìficu subra de su problema, realizadu dae s’Istitutu Bruno Leoni, at cuantificadu in unos 5.700 èuros a pro òmine su costu de s’insularidade pro sa Sardigna: unos 9 milliardos de èuro s’annu (a fronte de unu Pil de sa regione de unos 20 milliardos de èuro). Dae inoghe sa recherta de sa Sardigna a su Parlamentu: de torrare a nudda is atuales isvantàgios istruturales presos a s’insularidade  e chi siat duncas cunsentidu a is sardos de cumpètere cun paris puntos de partèntzia cun totus is àteros tzitadinos italianos.

Su reconnoschimentu de su printzìpiu de insularidade in Costitutzione at collidu su cunsensu de sa sotziedade tzivile in ogni declinatzione sua. gasi semus arribbados a una collida de firmas sustentada dae ultres 200mila persones, at rapresentadu e rapresentat una batalla trasversale chi unit totu is ischieramentos polìticos sardos, su mundu de is impresas, is assòtzios de categoria e su mundu de su volontariadu, sa cultura, s’isport e is universidades.

https://www.ansa.it/sardegna/notizie/2021/11/03/voto-storico-per-la-sardegna-insularita-in-costituzione_fc3b1d77-f935-4706-a660-d3e37225e4e6.html

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s