Su balore educativu de s’isport e is giòvanos de oe

Un’alpinista podet conchistare sa punta de unu monte in elicòteru, ma sa satisfatzione sua istat in s’iscalada, in is arriscos, in sa marrania, in  sa satisfatzione de osservare dae su cùcuru su percursu fatu e su mundu chi como s’agatat a is pees suos. No est importante su chi faghimus, ma comente  lu faghimus e chie non connoschet s’isport, cussu praticadu, forsis cunsiderat custa faina unu passatempus ebbia, pagu ùtile.

In custa època chi bivimus, s’òperat e s’istùdiat solu in funtzione de su traballu, non sunt ammìtidas distratziones, custu est fintzas su destinu de is pitzocos de oe: sa pitzinnia issoro assimìgiat semper prus a sa vida chi ant a fàghere a mannos. In prus de s’istùdiu, ogni atividade fata est finalizada a unu progetu e pagu a su pràghere personale, in àteros faeddos su giòvanu de oe est prus pagu ispensamentadu e “giòvanu” de cantu lu fìamus nois. S’isport no est unu simpre passatempus, una desaogu, ma est fintzas unu mèdiu de crèschida e bona parte de is pedagogos cunsìderat s’isport “sanu” (e non cuddu malàidu de cumpetitzione e de protagonismu) un’atividade educativa de primore, chi permitet de lòmpere a sa maturidade cun ligeresa e pràghere. S’isport de oe est ancora una faina ispassiosa, un’atividade lùdica e formativa, amada dae is pitzocos e de is giòvanos? Est valoriale? Su fair play, o giogu curretu, esistet ancora?  In custos annos b’est istadu un’istesiamentu progressivu dae s’isport e dae sa faina fìsica. S’isport pro medas giòvanos de oe est bìvidu comente un’òbrigu, un’impignu chi s’agiunghet a cusis impostos dae sa sotziedade, un’atividade non prus ispensada, ma istruturada tecnicamente e finalizzata a sa cumpetitzione e a sa prestatzione.

Medas giòvanos bivent s’isport comente unu mèdiu pro dimustrare su balore issoro, semper in cumpetitzione cun isis matessi e cun is àteros. A s’ispissu lu tratant comente unu produtu de consumare e non de bìvere.

Est òviu chi is motivos pro cales is giòvanos si siant istesiende de s’isport praticadu, non siant petzi cuddos in pessu chi analizados, b’at de fundu chi sa famìlia e sa sotziedade ant sottovalutato su balore de s’isport comente a mèdiu formativu e “ghettizzato” s’Annestru Fìsicu iscolàsticu, ùnicu baluardu abarradu a cuntrastare unu sistema chi cuntenet a s’imàgine fìsica su balore de sa faina fìsica. Unu pagu pagu!

Est sintomàticu su fatu chi medas pitzocos si lìmitant a acumprire faina chi “megiorant” s’aspetu fìsicu pròpiu, comente a lu pesare peis in palestra e brincant is letziones de Annestru Fìsicu a iscola e disconnoschent de su totu is isport a cuntatu cun sa natura.

S’isport puru, scevro de su contàgiu capitalìsticu consumistico, educativu e formativu est devènnidu una raridade.

Un’apellu a is giòvanos de oe :“Caros giòvanos, sa mea est un’isperu chi pigheis in manu is redini de s’esistèntzia bostra e de su bostru benidore fintzas in àmbitu isportivu”.

In finas de is contos s’èssere umanu pro natura sua est motivadu e reguladu dae una tensione interiore chi l’ispinghet cara a interesis e passiones, sa cultura e s’isport devent èssere intre custos, antis, a pàrrere meu, sunt is prus importantes e est a traessu de isis chi si nutrit in manera cumbeniosa sa vida, su pensamentu e s’emotividade.

Amus pedidu a su dott. Antonello Sinatra, nòdidu pediatra, cale siat sa valèntzia de sa faina isportiva in edade evolutiva

“Sa faina fìsica est un’aspetu essentziale in edade evolutiva, tantu de èssere reconnota dae is Natziones Unidas comente a unu deretu fundamentale de pipios e pitzocos. Su regulare movimentu est importante a is fines de su curretu isvilupu psico-fìsicu, garantit unu fisiològicu acreschimentu e donat a is pipios medas benefìtzios chi ant a cunservare fintzas in edade adulta.

De sa prima infàntzia a sa pitzinnia, una curreta faina fìsica, unida a un’echilibrada alimentatzione, garantit su mantenimentu de unu pesu de su corpus adeguadu, su curretu isvilupu de òrganos e aparatos, promovet una crèschida armònica de su corpus, prevenit importantes patologias, isvilupat fortza, agilidade e resistèntzia.

Ultres a s’isfera in manera pura fìsica, sa faina motòria tenet unu ruolu determinante in tèrmines psicològicos, educativos e sotziales. In is pipios prus piticos, istare e giogare in mesu de is unos àteros insegna sa sotzialidade, sa lealidade, s’amighèntzia, su respetu de is règulas e s’atzetatzione de is derrotas: totus isetas fundamentales in su protzessu de crèschida. In is pipios prus mannos, praticare faina fìsica est un’òtimu modu pro isvilupare organizatzione, traballu pro obietivos, cooperatzione e ispìritu de grupu.”

Canta e cale faina isportiva issa cussìgiat comente a pediatra?

“Is pipios diant dèvere fàghere a su mancu 30-60 minutos de faina fìsica a sa die.

No esistet una faina isportiva ideale in assolutu s’importante est chi siat su pipiu e non su genitore a la seberare, chi siat ispassiosu, cun preferèntzia a s’àera aberta o in un’ambiente bene areato e mescamente chi siat vària e chi permitat un’isvilupu armònicu de is vàrias capatzidades motòrias de su pipiu”. Unu piticu vademecum est nointames ùtile: a is pipios a su de suta de unos duos annos diant dèvere èssere propostos a banda de is babbos momentos de giogu istruttivi e pagu istruturados. Is pipios de custa fasca de edade tenent bisòngiu de giogare a  àera aberta cun sa supervisione de unu genitore cun simpres passigiadas e giogos a su parcu.

Is pipios in edade preiscolare imbetzes diant dèvere partetzipare a fainas ispassiois, chi lassent ispàtziu a s’iscoberta, cun pagas règulas e annestros simpres: cùrrere, nadare, rotolarsi, giogare a botza.

Intre is ses e is noe annos tenent mègius capatzidades motòrias e mègius echilìbriu, diant pòdere comintzare isport organizados, ma cun pagas règulas mujaditas, e focalizados subra de su disaogu prusaprestu chi subra de sa cumpetitzione. In prus de is deghe annos imbetzes cussìgiu de pònnere in manera majore s’atentzione subra de s’isvilupu de capatzidades motòrias, subra de tàticas e istrategias, a traessu de isport cumplesis chi mirent a s’isvilupu de sa massa musculare.”

E unu cussìgiu a is babbos pro motivare is fìgios pròpios a sa faina isportiva?

Su bonu esèmpiu de is babbos est fundamentale. In su tempus lìberu, andamus in bitzicleta paris opuru faghimus de is passigiadas a s’àera aberta. Lu protzesso imitativo, tìpicu de s’edade evolutiva, porrida is pipios a osservare custu chi faghent is babbos e a lu riproduire.

Abituamus is fìgios nostros a si mòvere finas dae piticos, at a devènnere pro isis un’istile de vida cuotidianu e una sana abitùdine pro crèschere bene.

Dimustremus·nos ativos, enèrgicos, impreamus ala de sa die nostra pro praticare giogos de movimentu o isport paris cun isis.

Pro motivare is pipios a su movimentu est netzessàriu però unu cuntestu sotziale capatzu de dare significados positivos, balores propositivos, sanas ocasiones de cunfrontu e s’amparu de persones cales babbos e adultos significativos.

Aco’ chi tando s’isport podet e devet devènnere unu trastu educativu.

vostè dae tempus est impinnadu in sa promotzione de progetos de annestru a sa salude girados a is prus giòvanos e chi afrontant fintzas sa relatzione intre isport e benèssere. Investire in s’isport signìficat tando investire in s’annestru, in sa salude e in sa cultura de is giòvanos e de sa sotziedade tzivile.

Cun tale intentu naschet su progetu “ISPORT E SALUDE” de cale sunt promotore e chi at a bìdere in is imbenientes chidas sa realizatzione de vàrias initziativas furriadas a sa sensibilizzazione a sa faina motòria in edade evolutiva.

Lu progeto, naschidu dae sa collaboratzione cun sa dott.ssa Alessandra Bonanno, tenet comente a obietivu su de declinare totu is benefìtzios de sa faina fìsica, pro su megioru de su benèssere e pro favorire una crèschida sana e echilibrada.

Is printzipales interlocutores de su progetu ant a èssere is iscolas, is sotziedades isportivas e is gestores de is impiantos isportivos, is assòtzios isportivos e no, presentes subra de su territòriu e is babbos.

Amus a èssere acostagiados, in unas cantas fainas, de sa Politzia de Istadu, de diveris assòtzios isportivos non petzi diletantìsticas, e amus a interessare diveris professionistas de su setore mèdicu e isportivu.

Tenimus bisòngiu chi su territòriu nostru torret a mòvere de sa rinàschida de su sentidu tzìvicu, de is sanos balores de su bìvere comunu e de s’amparu de sa “res publica”.

S’isport e is giòvanos sunt un’òtimu puntu de partèntzia cara a tale diretzione.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s