Is italianos sunt ratzistas?

Iscurta s’àudiu:

https://drive.google.com/file/d/1a9GlRwWu3Mh9qQKKL4de2FrYGINQhz4W/view?usp=sharing

Sunt colados belle bint’annos dae cando Mario Borghezio nche fiat pigadu cun unu bòtolo de spry de disinfetante in s’intercity Milanu-Torinu e dd’aiat ispricadu a pitzu de una pariga de fèminas nigerianas, definende s’atzione sua “Un’azione di bonifica delle prostitute africane che occupano il Paese nostro”. S’est tratadu de unu fatu chi aiat tènnidu un’atentzione mediàtica manna, chi aiat  disorientadu s’opinione pùbblica, un’episòdiu cundennadu finas dae esponentes de sa dereta e de su partidu suo etotu: fiat una chistione de dignidade umana, indipendentemente dae s’idea polìtica  chi ognunu podiat tènnere a pitzu de s’immigratzione.

Si unu fatu gosi esseret sutzèdidu in s’Itàlia de oe, seguramente una parte manna de italianos ddu diat àere tzacarradu is manos e ddu diat àere donadu coddu e diamus àere bidu su vìdeu cumpartzidu a tantis bias in sa retza.

Est custa s’impressione chi si tenet leghende is cumentos de face book e twitter, semper prus felenados e pistighingiosos in is cunfrontos de is imigrados. Ma peri in is bar o in caminu, s’arresonu chi s’intendet de prus est “non soe ratzista, ma … chi s’abbarrent in domo issoro”.

E si is opiniones sa “bentre” de su Paisu  non bastant a rispòndere a sa pregunta si is italianos si nche sunt furriados a beru a unu pòpulu de ratzistas, o si ddu sunt semper istados, sa cosa segura est chi is inditos chi essint a pìgiu dae is sundàgios, dae is istatìsticas e dae is fatos reghentes de crònaca non donant perunu cunfortu.  In s’indàgine fata dae Swg “Nella società del rischio le paure emergenti”, pubblicada in onniasantu de s’annu coladu, su 65% de in interrogados amitit de tènnere un’ategiamentu de serradura in is cunfrontos de is imigrados.  E a sa pregunta si tzertas formas de discriminatzione e ratzismu podent èssere giustificadas, su 45% ebbia rispondet “no, mai”, contras a su 29%  chi narat “a segunda de is situatzione”. Sa Cummissione europea puru, cun s’ùrtimu Eurobarometro a pitzu de s’imigratzione, at iscoviadu ca s’idea chi is italianos giughent de is imigrados est belle semper prus negativa de sa mèdia europea.

Ddoe sunt peri is nùmeros de s’Oscad (Osservatòriu pro sa seguresa contra is atos discriminatòrios), un’ufìtziu piticu de su ministeru de s’internu chi tenet su contu de is reatos chi is fortzas de s’òrdine  assentant comente “crìmines de òdiu”. Unu faina importante meda, finas pro ite in Itàlia non s’agatant galu agenztias o dipartimentos tzentralizados incarrigagos de prodùere istatìsticas e raportos a pitzu de is crìmines de custa casta.

Dae su 2010, annu de s’istitutzione sua, finas a su 31 de mese de idas 2017, de 2.030 sinnalatziones prus de su 60% pertocant sa discriminatzione ratziale. Pro brulla de su destinu, immoe s’’Oscad faghet parte de su ministeru ghiadu dae Matteo Salvini, chi at semper decraradu ca in Itàlia non nche tenet nisciunu problema de ratzismu.

A ogna contu – belle ogna die- sa crònaca nos faghet a ischire comente is fatos de violèntzia in is cunfrontos de is istràngios, in ue non mancant is mortos, siant sighende a aumentare: in Aprilia, su marochinu Hady Zaitouni est istadu mortu a bestonadas dae duos italianos pro ite pensaiant chi esseret unu furone e in Calàbria su sindacalista malianu Sacko Soumayla est istadu mortu cun duas iscopetadas.

Tra is acontessimentos prus lègios sena duda ddoe est su de Macerata, in ue  Luca Traini at caladu su fogu a ses africanos, ma podimus sighire cun Nàpoli e is isparos contra a su senegalesu Cissè Elhadji Diebel, feridu a una gamba, poi cun Pistoia in ue duos italianos aboghinende “negru de merda” ant isparadu a su gambianu Buba Ceesay . E sighi sighi ddoe tenet una meca de àteros episòdios prus pagu graes, ma fortzis prus simbòlicos, chi nos mustrant s’immàgine de unu pòpulu afelonadu chi at pèrdidu s’umanidade sua.

Pensamus a su campione de pallavolo Ivan Zaytsev, pro is anti-vax curpevole de àere vatzinadu a sa fìgia – “Zìngaru, ispero chi Salvini ti nche torret a mandare a domo tua” – a sa teoria cumplotista de is bambotzeddos fatos passare pro pipios mortos in unu naufràgiu a largu de Trìpoli, in ue calincunu at peri cumentadu: “100 mortos ebbia? Ite làstima”. O ancora s’imprendidore chi at meletzadu de morte su  dipendente marochinu chi no est andadu a traballu pro ite s’intendiat male – “Islàmicu de merda, immoe ca nch’est Salvini ti potzo peri ochire”– finas a arribbare su bendidore ambulante nieddu chi dd’ant abuntu a calleddu … e sa gente cuntenta, o a su pipiu de 5 annos insulladu dae is fedales suas cun faeddos comente “ses nieddu, ti leo ascu, bai∙ti∙nde dae inoghe”. Est unu clima de intolleràntzia chi a bias cunditzionat peri is chi diant a dèpere controllare pro more chi fatos gosi non capitarent: “Ti depes crepare in galera,” ant naradu is carabineris chi ant betadu a presone sena delitu a un’imigradu cun s’imputu de terrorismu”.

No est pro cumbinatzione si in ocasione de is 80 annos dae su Manifestu de sa ratza, est lòmpidu s’amonimentu de su presidente de sa Repùbblica: “Su velenu de su ratzismu sighit a istagiare sa sotziedade.” Non nche tenet unu ratzismu istitutzionalizadu, ma non faghet a negare ca s’atzione polìtica de calincunu  amministradore– pensamus a sa propaganda leghista “prima is italianos”, declinadu in ogna ghetu- alimentat tensiones sotziales e a bias legìtimat, peri in modu indiretu, impèddias e sentimentos ratzistas.

Ma peri si finas a immoe custa propaganda no est andada prus addai de is slogan, comente su de su ministru de sa famìlia Famiglia Attilio Fontana chi diat a bòllere abolire sa lege Mancino, ddoe est peri chie imbetzes boliat  fàghere is cosas in cuncretu, comente a su guvernadore de su Vènetu. Luca Zaia difatis est su promotore de una lege chi diat àere negadu de frecuentare is asilos a is fìgios de is chi sunt residentes in sa regione dae prus pagu de 15 annos, ma sa lège est istada bullada dae sa Consulta pro ite est istada giudicada dannosa de is printzìpios de uguagliàntzia e de amparu de s’infàntzia, santzidos dae is artìculos 3 e 31 de sa Costitutzione italiana.

Sa Consulta etotu at bulladu sa lege de sa Regione Ligùria, chi previdiat s’ammissione de is istràngios in is bandos pro is domos populares francu si residentes Itàlia in manera regulare a su mancu dae 10 annos. A s’indignatzione de Giovanni Toti, guvernadore de sa Ligùria, chi iat cumentadu sa detzisione de sa Corte Costitutzionale comente a unu fatu grai meda, sunt sighidas is chèscias  de sa gente, in caminu e in is retzas sotziales. Ma custa tendèntzia non interessat is partidos de dereta ebbia, ma peri sa manca,  difatis si sa sìndiga leghista de  San Germano Vercellese s’at imbentadu una cuntraventzione pro chie òspitat is migrantes, su sìndigu de su Pd de Ventimiglia at emìtidu un’ordinàntzia – posca revocada – pro vietare sa frunidura de cosa de papare a is migrantes firmos in sa frontera.

No ddoe tenet peruna duda ca in Itàlia sunt acontèssidos fatos bergungiosos, chi non si podet fàghere a mancu de ddos considerare comente ratzistas. Su mitu  “Italiani brava gente”, nàschidu in su 1964 cun su film de Giuseppe De Santis, teniat s’intentu de islimpiare sa fama lègia de s’Itàlia a pustis de is malefatas de su fascismu e de su perìudu coloniale prima. Istràgos, cundennas a morte summàrias e disterros de populatziones intreas: su mitu de s’italianu bonu, del “bravo italiano”, non poderat prus e fortzis no at mai poderadu giai dae is tempos de su faimentu de s’Itàlia Unida, cando su ratzismu de is italianos fiat totu contra a is abitantes de su Meridione: “Custa est  Àfrica, atruchè Itàlia! Is beduinos a paragone cun custos peddones sunt late e mele!”, aiat naradu su generale Enrico Cialdini in Napoli, pag’ora a in antis de ordinare s’istragu de 900 tziviles in Pontelandolfo e Casalduni. Fiat petzi unu de is medas istragos de innotzentes chi s’istadu italianu deretu de nàschere aiat giustificadu cun s’iscusa de cumbàtere su brigantàgiu. Unu sèculu a pustis, arrasta de cussu ratzismu, si podet agatare in is cartellos postos in is liminàrgios de is domos de Milanu e Torinu cun s’iscrita: “non si affittano case ai meridionali.”

S’Itàlia est prima de totu su Paisu de su fascismu e de su  Manifestu de sa ratza. Est sa pàtria de is antropòlogos Cesare Lombroso e Giuseppe Sergi, teòricos de su “ratzismu iscientìficu”, chi naraiant ca si tzertas pesones fiant prus intrangiadas a su male, dipendiat dae s’istripa e dae sa fisionomia.; opuru de su  “maresciallo d’Italia” Rodolfo Graziani, connotu in Lìbia cun su  paranìgiu “su matzellaju”, chi pro trint’annos comente capu militare de sa natzione est istadu sa mente de deghinas de istragos tziviles in  Lìbia, Etiòpia e Somàlia. Su 20 de freàrgiu de su  1937, a pustis de un’atentadu fallidu contras de issu, is italianos chi istaiant in Addis Abeba pro vengatzione aiant fatu sa catza a totu is nieddos chi obiaiant e, a segunda de is testimoniàntzias,  aiant mortu dae 2.500 a 10 mìgia tziviles a caladas de bàculu e de isprangas de ferru, peri pipios.

Is lìbicos cun is cales oe faghimus is acòrdios pro arèere su fiotu de migrantes e disisperados chi movent dae in cue, sunt is erederos de cussos 100 mìgia mortos dae is italianos durante s’ocupatzione, tra su  1911 e su 1932. E galu oe, in is caminos de Lubjiana, capitale de s’Islovènia, si podent agatare targas chi subenint is vìtimas de s’ocupatzione italiana tra su 1941 e su 1943: inoghe su nùmeru de sa birgòngia est 50 mìgia, tra mortos, disterrados e torturados, prus che totu tziviles. Is nùmeros sunt de s’istòricu Angelo Del Boca, chi in su libru cosa sua a tìtulu “Italiani, brava gente?”, pubblicadu dae Neri Pozza in su 2005, contat a sa minuda is pàginas prus nieddas de s’istòria pàtria italiana, subenende ca nimancu un’italianu, militare o tzivile, at mai pagadu pro custos delitos  orrorosos.

In is annos prus a presu a nois, cando sunt lòmpidos is primos bendidores ambulantes dae su Nord Àfrica, in deretura ddis ant postu pro istòtzida “vucumprà”, ma nemos aiat allegadu de invasione, pro ite non fiant medas e si limitaiant a bèndere sa mercantzia issoro in is parchègios e in mare.

S’isbarcu de sa nave Vlora in su portu de Brìndisi, in s’austu de su 1991, diat àere antitzipadu su migratzione manna de 5 annos a in fatu. A pustis de ddos àere inserrados a muntones in s’istàdiu de sa Vittoria de Bari, cun unu calore de mòrrere e iscudende∙ddis su papare e su bufare dae s’elicòteru, comente chi esserent pegos in sa gàbbia, ddos aiant torrados a mandare a Albania a imbrollu, francu is chi nche dd’aiant fata a si fuire. Unos cantos annos a pustis, peri is giornales chi oe cunsideramus progressistas, ant a pompiare difidèntzia s’aumentu de is arribos de is migrantes.

Chissai duncas si ddoe at unu  ratzismu acuadu chi aùngiat is ànimos de is italianos, prontu a nde torrare a essire campu a segunda de sa purrata e de su perìudu istòricu, o cada borta chi agatat legitimatzione polìtica. E si non faghet a allegare de ratzismu tout court, non passat peruna duda ca oe in Itàlia sunt manifestende∙si formas de ratzismu in is modos de fàghere sotziales, in su linguàgiu pùbblicu e in polìtica.

Sa cosa chi est essende a pìgiu est ca su prus de is italianos tenent de is istràngios unu cuntzetu pregiuditziale no un’opinione chi dipendet dae s’esperièntzia direta. In medas repitint sa matessi laddàina de s’immigradu delincuente petzi pro ite nde dd’ant boddidu dae sa televisione o dae su slogan de calincunu polìticu, ma in beridade, in sa vida de ogna die non tenent nudda de ite fàghere cun is immigrados.

In su libru bellu “Non sono razzista, ma”, pubblicadu in su  2017 dae Feltrinelli, Luigi Manconi e Federica Resta suponent ca a palas de cussu “ma” ddoe siat una rechesta crara de agiudu pro “non torrare ratzistas”. Opuru, chissai, cussu “ma”, est s’ùrtimu còigiu de pudore chi est abbarradu a chie, in fines, at a tènnere su coràgiu de dd’amìtere ca, a sa fine de is contos, unu pagu ratzistas ddu est a beru.

127538-md.jpg

Leadu dae:

https://www.internazionale.it/opinione/luigi-manconi/2016/07/26/italiani-razzismo

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s