Pro tempus meda su panorama polìticu ispagnolu est abarradu un’etzetzione in Europa. Mancari sa crisi econòmica e sotziale e s’aumentu de sa disocupatzione, nisciunu de is bator partidos prus mannos aiat mai fatu ricursu a su tema de s’immigratzione. Ma custa “anomalia” europea est acabbada cun s’arribu de Pablo Casado a sa ghia de su Partidu Populare.
Su 21 de mese de argiolas is dirigentes de su Pp ant iseberadu custu giòvanu ma espertu polìticu ispagnolu e unas cantas dies a pustis de s’eletzione sua, Casado no at adduradu a istrumentalizare sa chistione migratòria.
“No est possìbile chi siant donados permissos a chie si siat, un’istadu assistentziale non podet assimilare is miliones de africanos chi diant a bòllere bènnere a Europa, e peri chi siat politicamente iscurretu, non nos podimus abarrare a sa muda”, at decraradu Casado su 29 de mese de argiolas in ocasione de unu discursu fatu in Ávila, in su nord-ovest de Madrid.
In su mentres chi in su mese de làmpadas su guvernu sotzialista dirìghidu dae Pedro Sánchez (Psoe) si nde boddiat is elògios internatzionales retzinde in su portu de Valèntzia sa nae Aquarius cun 629 migrantes, Casado nd’at aprofitadu pro criticare s’atzione de solidariedade. Sa tancadura de sa lìnia de su Pp arribat in unu momentu dìligu, pro ite dae su cumentzu de s’istade – in parte pro more de sa serrada de is portos italianos a is migrantes bòfida dae sa Lega – S’Ispagna s’est furriada a una de is ghennas printzipales de is migrantes pro imbucare a Europa.
Segundu is tzifras de s’Organizatzione Internatzionale pro is Migratziones (OIM), dae su cumentzu de s’annu a s’acabbu de mese de argiolas s’Ispagna at collidu 26.583 migrantes. De custos prus a mancu 22.858 sunt lòmpidos a is costas de s’Andalusia a bordu de is malifadadas “pateras” –barchitas dilicadas e perigulosas – si tratat de unu nùmeru chi est a tres bias de cussos de su matessi perìudu de su 2017. Tra su 23 e su 29 de mese de làmpadas sunt lòmpidos a Ispagna 3.872 migrantes, est a nàrrere 553 personas a sa die.
Pro su leader nou de su Pp custos nùmeros sunt sa cunseguèntzia de “s’abisita de su capu de guvernu a Valèntzia pro retzire is migrantes a bordu de s’Aquarius”. In berteru si tratat de un’acusa sena perunu fundòriu pro ite Sánchez cando est lòmpida sa nae non ddoe fiat. Ma non importat, cun s’immigratzione Casado at agatadu sa base pro istantargiare s’istrategia sua de “opositzione forte”, promissa durante totu sa campagna pro sa ghia de su Pp.
“Non nche tenet tretu pro sa demagogia in matèria migratòria”, at sighidu Casado: “Devimus èssere responsàbiles e non populistas”, pro ite “su chi is ispagnolos cherent est unu partidu chi nèrgiat in modu sintzillu ca no est possìbile chi nche siant permissos de sogiorno pro totus”. Casado duncas est determinadu a isfrutare sa timòria de sa gente, de sa populatzione ispagnola, peri a còstidu de s’imbentare is nùmeros: “nche tenet unu milione de migrantes brontos a mòvere dae sa costa lìbica chi est pensende a una ruta noa pro pòdere imbucare a Europa colende dae s’Ispagna. Unos cantos istùdios de is Ong narant ca nche tenet 50 miliones de migrantes africanos chi sunt ponende∙si a parte su dinare pro pòdere pigare custas rutas chi sunt controlladas dae is màfias chi si faghent pagare dae duas a bator mìgia èuros, lassende is migrantes in baullos de paperi chi in pensus abarrat a pìgiu in s’abba”.
Però totu custos nùmeros iscuarterados dae Casado no ant adduradu a esserent ismentidos dae is printzipales giornales ispagnolos. “Is noas farsas de Casado a pitzu de is immigrados e pròfugos”, at sintetizadu su giornale in lìnia El Diario in un artìculu chi nde istrumat una a una is afermatziones de su leader cunservadore e regordat chi “nisciunu istùdiu” de una Ong at cunfirmadu custas afermatziones.
Sa sutasegretària a is migratziones, sa sotzialista Consuelo Rumí, at definidu “allarmista” su discursu de Casado e dd’at acusadu de chircare “sa pelea”. Pro Rumí – intervistada su 30 de mese de argiolas dae ràdiu Ser – su presidente de su Pp mustrat “irresponsabilidade polìtica” invochende “alternativas farsas” a propòsitu de sa situatzione migratòria, e at fatu unu collegamentu tra su Pp versione Casado e sa dereta estrema de su ministru de s’internu italianu Matteo Salvini.
Un’àtera boghe crìtica est sa de sa sìndiga “indinnada” de Bartzellona, Ada Colau – chi at fatu de su cuspetu de is migrantes in sa tzitade sua una prioridade de su mandadu suo- cumbinta chi su capu nou de su Pp “est provende formas noas de populismu nou de estrema dereta”. A malabògia, sa Retza de agiudu a s’immigratzione e a is refugiados no at fatu a mancu de manifestare in unu comunicadu totu sa precupatzione sua pro custas decraratziones de su presidente noitolu de su Pp.
A bisu de custa piataforma de Ong, is afermatziones de Casado trasmitint unu mesàgiu de “timòria e presuponent “un’istadu de assèdiu” chi no esistit, e faghende gosi “cunfirmant s’allineamentu de su partidu suo cun sa dereta estrema italiana, ungheresa o cun sa de sa leader de estrema dereta e deputada frantzesa Marine Le Pen”.
Is decraratziones de Casado ant tènnidu àteras cunseguèntzias puru. Su printzipale cuncurrente de dereta, su capu de Ciudadanos Albert Rivera – chi si presentat comente su currispundente ispagnolu de su partidu de Macron En Marche! – no at adduradu a impreare positziones sìmiles a is de su rivale suo, a pustis de àere manifestadu in passadu solidariedade in is cunfrontos de is migrantes.
In su maju de su 2016, pro esempru, durante una abbisita in su portu gregu de su Pireo – trasformadu a s’època in un’acampamentu temporàneu de migrantes – Rivera aiat decraradu ca s’Ispagna, sende sa de bator economias de Europa, teniat s’òbligu de “protègere is deretos umanos” e in nùmene de sa solidariedade tra europeos cunsideraiat bastante modesta sa cuota de migrantes istabilida dae su guvernu de Mariano Rajoy (Pp). “S’Ispagna non si podet furriare de palas e pompiare a un’àtera banda, nois, leader polìticos, devimus èssere ùmiles e tèndere sa manu”, naraiat a s’època su leader de Ciudadanos.
A pustis de 2 annos s’allega est totu cambiada. Su 30 de mese de argiolas s’alleadu de Emmanuel Macron at abisitadu sa cresuri chi istagiat su Marocu dae s’enclave ispagnola de Ceuta, in sa costa africana.
Mancari is annùntzios s’inghiriadura de filu ispinosu in Ceuta e Melilla est galu in cue.
“Cheria bìdere de presu sa pressione migratòria e sustènnere is agentes nostros. Pro arreere s’immigratzione clandestina is agentes tenent bisòngiu de agiudu e inoghe su guvernu est ausente”, at afirmadu su leader de Ciudadanos. Pro Rivera non ddoe tenet peruna duda: “cust’istade is flussos migratòrios sunt su problema printzipale de s’Ispagna”.
Ma peri si sa positzione de Casado nos podet pàrrere comente una tòmida repentina a dereta, non tocat a s’olvidare chi durante is duos mandados de Rajoy (2011-2018) su Pp no est istadu mai meda pragerosu in is cunfrontos de sa chistione migratòria. Bastat a ammentare is tancaduras sofisticadas chi sunt istadas collocadas in su 2013 a inghìriu de is enclaves di Ceuta e Melilla, mancari is crìticas de is organizatziones pro sa defensa de is deretos umanos.
A bonu contu, in su mese de làmpadas de su 2018, una de is primas decraratziones de Fernando Grande-Marlaska, ministru de s’internu nou de su guvernu Sánchez, est istada sa de “fàghere su possìbile pro nche istupare is acorros de filu ispinosu a inghìriu de Ceuta e Melilla”. Ma finas a como custu annùntziu no est istadu sighidu dae nisciuna atzione cuncreta.

Ascurta s’àudio:

https://drive.google.com/file/d/1lMyVhv0d93tC_6EAnula_Ci9dUvY5OuV/view?usp=sharing

Boddidu dae:

https://www.internazionale.it/notizie/irene-casado/2018/08/14/xenofobia-lega-destra-spagna

144968-md

 

 

Annunci